Sa ne uitam si la alti profi

Oare de ce tot scriem atat pe la ore, cursuri, seminarii, prelegeri? Ni se dicteaza informatii kilometrice, “tone” de pix se revarasa anual peste foi, caiete, brosuri…intr-o lume in care la o simpla apasare de mouse gasesti tot. Aproape ca te si intrebi “fuck, ce mai caut si pe la cursuri, cand binemersi le gasesc pe net?” De ce trebuie sa mi se dicteze o ora intreaga un comentariu de literatura de exemplu cand pot foarte usor sa citesc carti de specialitate (doamne, cate sunt acum!) sau [revin] sa citesti pe net, unde gasesti tot, de la autor pana la stramosii-stramosiilor lui. Luarea notitelor la noi il vad ca pe un gest de barbarie. Trist.
In strainatate, lucrurile stau altfel. Fiecare unitate scolara e racordata la net. Predatul in scoli e vazut altfel. A preda inseamna a lamuri niste probleme din curs, din manulal (sau cum vreti sa-i spuneti) a veni cu ceva nou pe langa curs, a interactiona cu studentii, a purta niste discutii, a-i stimula prin proiecte. Practica e cuvantul de ordine. Asta invata. Invata sa puna in practica.

Eu termin facultatea si nu stiu nimic. Toata studentia mea se rezuma la niste referate si la niste mici simulari de joburi care nu prea au valoare, mai ales intr-o lume care nimeni nu mai are rabdare cu nimeni. Stii ori nu stii? Toti cauta experienta, dar in scoli nimeni nu te lasa s-o faci. Teoria e mai buna.

Foarte multi profesori depun o rezistenta la tot ce e nou. Sunt foarte conservatori, si cred ca tot ceea ce stiu e mai bine si mai util pt elev. De aceea scoala a ajuns un fel de ospiciu undei ii indemni pe copii sa se duca.

Cu toate asta, eu raman in continuare fidel scrisului, cuvantului. Vreau doar sa spun ca invatamantul superior nu este altceva decat o prelungire a liceului….pregarirea, specializarea lipsesc cu desavarsire. Mai avem mult pana departe.

V-am lasat. Ma duc sa-mi caut niste pixuri.